Atrăgătoare precum un basm și haioasă din cale-afară, precum o anecdotă istorisită de un copil, Aventurile lui Cepelică în cea mai recentă formă a traducerii sale, este o carte fară asemănare de lecturat și savurat! Atât în noiembrie, ca și luna de toamnă, personajele principale fiind reprezentate de o mare familie de legume, cât și în orice anotimp al copilăriei, datorită frumuseții autentice care poartă cititorul pe aripi de poveste, într-o lume minunată!
Extrem de actuală, ca și abordare, prin registrul în care este istorisită, povestea îl are în centru pe băiatul bătrânului Cepeloi, care mai are încă vreo șapte frați acasă. Iar acest început de tip mărturisire, deschide poarta către gradina magică a legumelor buclucașe, ce creează acțiunea poveștii mai departe. Peste această lume magică, doldora de personaje care mai de care mai amuzante sau mai ciudate, începând cu bravul Cepelică și continuând cu cavalerul Pătlăgică, Baronul Portocală sau contesele Cireșiamare, păstorește un conducător extrem de acru și nesuferit, Prințul Lămâie care cu armata lui de lămâiași , este spaima tuturor legumelor din Grădină!

Ei bine, acest prinț, deloc iubit de către poporul său, îl acuză pe Cepeloi și acesta este trimis în spatele gratiilor pe nedrept, doar pentru că a îndrăznit să își apere cauza. Lucru nepermis în fața prințului neînduplecat, desigur! Curajosul Cepelică însă nu se lasă intimidat, și ajutat de un grup de prieteni la fel de bravi, Moș Dovleac, meșterul Stafidă, Căpșunica, Cireșel și cumătra Lubeniță, pornesc în căutarea planului perfect de evadare, că de dreptate nici nu se putea pune problema, vă imaginați!
Până să ajungă însă la Cepeloi și să îl elibereze, grupul de legume vesele și curajoase, trece printr-o multitudine de aventuri primejdioase, peripeții menite să îi unească mai mult și să le aducă învățăminte pe termen lung despre puterea perseverenței, despre iubirea față de părinți, despre atașamentul față de propriile credințe limitative, care par a ne ține în siguranță dar mai mult ne înfrânează. Și da, despre curajul de a nu accepta umilința și bullying-ul că pe o formă de manipulare, chiar dacă cotropitorii sunt mai presus decât noi, pe scara ierahiei sociale.
Întâmplările abundă de veselie, creativitate, prietenie, solidaritate, emoție pură, trăită de la un capitol la altul cu sufletul la gură. Textul ca și narațiune, este ușor de parcurs datorită dialogurilor des întâlnite și a imprevizibilului, ce sta să își facă apariția la orice pas! Sau mai bine zis la orice alineat.

Poate fi cu ușurință parcursă și de copilașii de 7-8 ani, care descoperă tainele cititului, întrucât maniera în care este istorisită este una extrem de fermecătoare. Atât pentru cei mai mici, cât și pentru cei mai experimentați cititori, care vor surpinde alte aspecte, între rândurile poveștii!
Cartea este scrisă de Gianni Rodari, născut în 1920 în Italia, inițial profesor învățământ primar și mai apoi autor de carte pentru copii din anul 1950, și tradusă în limba română de Smaranda Bratu Elian, sub umbrela editurii Humanitas Junior. În 1970 Rodari este distins cu prestigiosul premiu Hans Christian Andersen, considerat a fi Nobelul literaturii pentru copii.
Până data viitoare vă doresc o lectură cât mai plăcută și o toamnă plină de povești!

Lasă un comentariu