Deseori din interiorul nostru, atunci când exteriorul este copleșit de provocări și oameni care nu mai încap în propriul spațiu, se ivește ea . O virtute ce ne însoțește din vremuri de demult, din copilărie și fragedă pruncie : bunătatea.
Precum copiii care sunt buni și gingași, pentru că poartă în ei această virtute, așa și noi o reactivăm în mod natural, ori de câte ori simțim că e prea multă nebunătate în jur și e necesară o doză de răbdare și înțelegere.
Precum bunicii și mirosul lor de bunătate divină. Că tot e azi ziua bunicii mele dragi, ce m-a crescut cu multă iubire și pentru care azi și întotdeauna îi sunt recunoscătoare! Așa s-a născut bunătatea. Aievea. Cum s-au născut și cele șapte povești din această recomandare a mea de astăzi, în satele din Ardel. Pentru că acolo sunt că acasă negraba și lucrul făcut așa cum se cuvine.
Ei bine Cristina Andone, căci despre capodopera ei este vorba, autoare de cărți pentru copii și înfăptuitoarea colecției Poveștile Muzicale, a cuprins toate aceste definițîi ale bunătățîi, cu penelul scrise și simțite, adunate din casă în casă, într-o carte. Cartea Bunătății, care poartă cu ea marca copilăriei, a tradiției, a valorilor eterne care fac parte din noi, oamenii de pretutindeni.
Volumul inițial a adus după sine și alte surori, venite din toate cele patru zări. Așa că acum a devenit o întreagă serie de autor : Cartea Bunătății, Cartea Bunătății din Ardeal, Cartea Bunătății din Moldova, Cartea Bunătății din Dobrogea. Toate bune de pus pe rană, de citit și povestit la gura focului, a sobei și a căldurii din suflet.
Eu am descoperit-o pe Cristina și scrierile ei minunate de muuult, însă am vrut să vă aștern și vouă o recomandare dragă tare, acum că am celebrat de curând Ziua Mondială a Bunătății. Și simt că unii dintre noi avem nevoie să o redescoperim, precum o poveste ascultată pe laviță lângă nănășica.
Registrul, autentic de curat din punct de vedere literar, în care sunt scrise cărțile, aduce a pace, a stare de bine și a timp răbdător cu noi. Timp ce stă în loc, numa-numa ne-am apleca să luam o pauză de la tumultul zilnic și să ne învățăm lecția.
Timpul e bun cu noi când ne clădim o poveste. Oare pentru că și lui îi plac poveștile? Oare pentru că timpul este, de fapt, poveste? Și nu ordin de exclamare așa cum credem noi?
Cartea Bunătății, cu tot cu Cristina, o găsiți cu totul aici iar cărțile ei așișderea. Că tirajul este epuizat cam peste tot.
Până data viitoare drum bun în poveste, vă doresc! Și fiți buni ori de câte ori se poate. Căci de fiecare dată se poate.
Alina Copiilor 
Lasă un comentariu